...Doar 7 minute!

 

            Aceasta este unitatea de timp de care un incendiu are nevoie pentru a deveni de neoprit - 7 minute de la izbucnirea sa.

 

            În acest interval de timp, aplicând tot ce este scris în acest ghid, șansele de a evita o catastrofă sunt foarte mari. Pentru că, dacă un beneficiar pune în practică toate sfaturile prezentate, are la dispoziție mijloace performante de primă intervenție. Astfel, dezastrul poate fi evitat în cele 7 minute esențiale. După aceea este prea târziu.

 

            Există printre beneficiari mentalitatea:

 

            “Mie ce-mi pasă de toate acestea, este până la urmă responsabilitatea firmei producătoare/prestatoare dacă se întâmplă ceva. Ei oferă garanțiile, ei semnează documentele, ei își asumă raspunderea”. Din punct de vedere juridic, este parțial adevărat. Însă, din punct de vedere practic, acest gen de abordare al problemelor nu este doar păgubos, ci poate deveni de-a dreptul catastrofal.

 

            Este ca atunci când un om se aruncă grăbit pe trecerea de pietoni fără să se asigure și este izbit din plin de un autoturism al cărui șofer nu era atent deoarece scria mesaje pe telefonul mobil. Victimei i se fracturează ambele picioare în urma impactului. Este drept că șoferul care a încălcat codul rutier va plăti o amendă și poate i se va suspenda dreptul de a conduce sau mai rău, poate sta o perioada în închisoare. Totuși, cu ce ajută acest lucru victima căreia nimeni, niciodată, n-o să-i mai poată reface picioarele așa cum erau?

 

            Vom aminti că stingătorul de incendiu este pe de o parte un ansamblu sub presiune și pe de cealaltă parte un mijloc de prima intervenție pentru stingerea incendiilor.

 

            În situația în care un stingător explodează, acesta poate face atât pagube materiale cât și victime.

 

            Explozia unui P6 are efectul unei grenade iar in cazul unui P50, efectul este multiplicat proporţional cu masa lui.

 

            Stingătoarele tip P și SM funcționează la presiuni de 16 bari. Stingătoarele de tip G funcționează la presiuni de 174 de bari.

 

            În intervalul 2017 – 2019 s-au înregistrat peste 12 accidente de muncă având drept cauză explozia stingătoarelor. 6 oameni au murit și 4 oameni au rămas mutilați pe viață, având câte un membru amputat.

 

            Majoritatea accidentelor s-au întâmplat persoanelor care au presurizat stingătoarele respective folosind “atelierul mobil”, la sediul beneficiarului. P50-urile explodate au avut drept rezultat decesul persoanelor în cauză.

 

            Pe lângă acestea, au fost numeroase situații când stingătoare au explodat pur și simplu în locațiile beneficiarilor, însă, din fericire, nu au existat persoane în jurul lor la momentul producerii evenimentelor. Însă, cunoaștem 2 rapoarte de stingătoare tip P50 explodate în parcări care au avut drept consecințe avarierea câtorva mașini staționate în vecinătatea lor.       

 

            Situația în care un stingător explodează și vătămeaza corporal o persoană este un accident de muncă. Acesta presupune anchete, controale, drumuri la autorități, semnături etc. Poate însemna și costuri substanțiale. Producătorul își asumă răpsunderea? Acest lucru înseamnă litigiu. Și chiar dacă acesta poate fi câștigat în final, timpul, stresul și cheltuielile de pe perioada anchetei sunt susţinute de beneficiar iar sarcina de a le recupera va fi exclusiv a sa. Și dacă banii se pot recupera, timpul pierdut și stresul, niciodată.

 

            Stingătoarele neconforme din fabrică sau asupra cărora s-au executat operațiuni de verificare, reparare și reîncărcare fictive nu au performanță de stingere, adică sunt inutile pentru începuturile de incendii.

 

            De asemenea, sunt situații în care ele nu funcționează deloc (fie datorită lipsei presiunii fie datorită pulberii pietrificate pe țeava de evacuare din interior).

 

            Stingătoarelor li se spune “mijloace de prima intervenție” deoarece nu sunt eficiente decât în primele 7 minute de la izbucnirea unui incendiu, la fel ca și celelalte produse care fac subiectul acestui ghid.

 

            Din momentul în care această perioadă de timp este depășită, incendiul nu mai poate fi controlat și devine de neoprit. Consecinţa? Beneficiarul poate rămâne fără o hală de producție sau depozitare, fără mijloace de producție, fară stocuri, fără birouri și arhive, dosare, servere etc.

 

            Un incendiu scăpat de sub control poate fi devastator pentru o societate comericală deoarece are puterea de a mistui tot. Cea mai regretabilă situație este însă atunci când incendiul ar fi putut fi stins din faza inceipientă însă mijloacele de prima intervenție fie nu au funcționat, fie nu au stins.

 

            Acest lucru poate fi demonstrat în urma unei anchete ulterioare. Dacă se adeverește, polița de asigurare nu se decontează. Pentru că firmele de asigurare nu se grăbesc niciodată să plătească polițele până nu fac tot ce le stă în putință să demonstreze că beneficiarul nu a luat toate măsurile necesare de prevenire a tragediei.

 

            Așadar, avem o situație în care mijloacele de primă intervenție nu au reușit să stingă începutul de incendiu. Avem o hala arsă din temelii și, împreună cu ea, un stoc de marfă, niște mașinării CNC care valoareaza milioane de EUR, documente de producție, arhivă de contabilitate plus o poliță de asigurare neplătită (sau platită parţial) de compania asiguratoare, deoarece stingătoarele nu au fost conforme.

 

            Cine răspunde în acest caz? Firma producătoare? Firma prestatoare de servicii care le-a executat ultima lucrare de mentenanță și a dat garanția lucrării încă 12 luni de zile?

 

            Ușor de spus acest lucru, însă foarte greu de materializat. Pentru că litigiul care va urma va arăta în felul următor:

 

       - Păgubitul va cere despăgubiri firmei care a executat ultima oară serviciile de mentenanță pe motiv că acestea nu au fost făcute corespunzător și că în perioada nouă de garanție stingătoarele nu au funcționat sau nu au stins deoarece agentul de stingere din interior nu avea proprietățile necesare / nu era agentul de stingere original / era expirat etc.

 

       - Pârâtul, în schimb, va cere păgubitului să demonstreze că personalul care a încercat să acționeze stingătoarele avea calificarea necesară să facă asta și dacă a știut să le folosească.

 

            Va cere beneficiatului să demonstreze că focarul activ din momentul în care s-a încercat stingerea lui nu era superior focarului care putea fi stins cu respectivele stingătoare (că nu s-a acționat cu un stingător cu performanță la stingere 21A pe un focar 34A). Va cere beneficiarului să demonstreze cu documente că și-a respectat obligațiile conform OMAI 138/2015 sau P118.

 

            Astfel, avem de a face cu un litigiu care se poate întinde pe ani de zile, care are costuri enorme și presupune tot felul de expertize și anchete suplimentare. Și, în 90% din situații, beneficiarul nu poate demonstra că toată vina este imputabilă pe mijloacele de stingere neconform produse sau neconform verificate.

 

            Însă chiar dacă acesta poate câștiga un astfel de litigiu, el nu își va putea recupera niciodată pagubele înregistrate. Majoritatea firmelor din domeniul PSI au cifre de afaceri atât de mici, încât nu ar putea acoperi nici măcar un sfert din prețul unei mășinării CNC, astfel nu mai este loc de discuții despre recuperarea costurilor pentru pagube materiale însemnate.

 

            Nu doar stingatoarele neconforme pot cauza dezastre. Aceleași principii sunt valabile și pentru restul mijloacelor de primă intervenție:

 

       - Sistemele de hidranți interiori instalate / verificate necorespunzător sau care au în componenţă accesorii neconforme este posibil să nu funcționeze în caz de necesitate;

 

       - Furtunurile neconforme și neinlocuite la timp este posibil să crape și să nu aibă capacitatea de a transporta apă;

 

       - Agenții de stingere care nu au performanțe reale de stingere sunt inutili în lupta cu focul;

 

       - Soluțiile spumante care ar trebui să aibă punct de îngheț -30 de grade, în situația în care sunt diluate sau falsificate (se livrează soluții spumante cu temperaturi de îngheț de 0 grade C), nu pot fi folosite dacă se înregistrează temperaturi negative;

 

       - Racordurile neconforme prezintă riscul de rupere a urechilor de prindere în momentul în care instalația este supusă la presiune, ceea ce nu înseamnă doar că instalația de transport a apei (hidrant interior, exterior) nu mai poate funcționa, însă există și riscul vătămarii corporale a persoanelor;

 

       - Cheile STORZ neconforme se pot rupe ușor, făcând imposibilă racodrarea furtunurilor la instalațiile de apă sau desprinderea racordurilor înfundate de pe hidranții exteriori;

 

            Astfel, principiul de baza al producerii, comercializării și folosirii de produse conforme cu standardele în vigoare (fie că vorbim de stingătoare, accesorii sau agenți de stingere) este de a avea siguranța că ele vor funcționa în caz de nevoie și mai mult de atât, că vor avea și performanțe de stingere. Produsele neconforme și cele neintreţinute corespunzător în urma operațiunilor de mentenanță nu reprezintă doar un furt, ci și un real risc - un incendiu care putea fi stins cu ușurință în stadiul său incipient să se transforme într-o adevărată catastrofă provocând atât pagube materiale însemnate, cât și pierderi de vieți omenești.

 

            A considera că în caz de dezastru provocat de un incendiu care ar fi putut fi stins cu mijloace de prima intervenție toată răspunderea cade în seama producătorilor sau prestatorilor de servicii PSI este total eronat.

 

            Dacă firma de asigurare găsește o cale să nu acopere polița, toată paguba va fi suportată în întregime de beneficiar.

 

            Înainte de a apela la premisa că “nu este raspunderea mea”, beneficiarii ar trebui să se întrebe:

 

       - Cum mă descurc cu anchetele în situația în care un stingător explodează (sau un alt mijloc de prima intervenție funcționează defectuos) și-mi rănește grav un angajat?

 

       - Cum mă descurc în situația în care toată arhiva de documente contabile și serverele ard?

 

       - Cum mă descurc dacă arde hala de producție și, împreună cu ea, tot stocul de marfă?

 

       - Cum mă descurc dacă îmi arde robotul CNC în valoare de 2 milioane de EUR?

 

       - Cum mă descurc dacă îmi arde spațiul de birouri cu tot ce este în el: contracte, laptopuri, baze de date etc.?

 

            A preveni este mult mai ieftin decât a repara. Și folosind ghidul acesta, prevenirea devine o sarcină ușoară. Tot ce are beneficiarul de făcut pentru a fi în siguranță este să fie un pic mai atent și mai informat despre produsele pe care le cumpără, despre documentele pe care trebuie să le ceară, despre cum sunt executate lucrările de mentenanță ale mijloacelor de prima intervenție, precum și despre obligațiile sale conform OMAI 138/2015 și PT118.

 

            Toate cele enunțate mai sus sunt principii de prevenire. Ele se aplică atât stingătoarelor, cât și celorlalte produse de primă intervenție: agenții de stingere care fac parte componentă a instalațiilor (pulberi și spumanți), accesoriile PSI care sunt folosite pentru transportul apei (furtunuri, țevi, etc.) și sistemele de hidranți interiori. Buna funcționare a dotărilor PSI poate face diferența dintre dezastru și siguranță. Doar în primele 7 minute de la izbucnirea incendiului.

 

7.1 - CONCLUZII EXPRIMATE ÎN LIMBAJ ACADEMIC

 

       1. Tema acestui material este “prevenirea și stingerea incendiilor;

 

       2. Prevenire = documentare, aplicare a cunoștințelor, verificare a produselor și serviciilor contractate = cele mai ieftine costuri în ceea ce privește protecția la foc;

 

       3. Stingere = nerespectarea prevederilor capitolului “prevenire” = posibile pagube însemnate și pierderi de vieți omenești = costuri uriașe.

 

       4. Toate produsele de primă intervenție (și nu numai) trebuiesc supuse unui proces de certificare  pentru a se stabili conformitatea lor cu standardele în vigoare.

 

       5. Avizarea presupune testări în laborator, controlul producției în fabrică, testări în fabrică, audit anual.

 

       6. Fiecare produs are o rețeta unică de “preparare”, respectiv aceea care s-a folosit pentru mostrele trimise laboratorului acreditat pentru testare;

 

       7. Produsele neconforme fie nu sunt avizate, fie nu respectă rețetele de preparare declarate. Produsele neconforme reprezintă un furt și totodată un pericol;

 

       8. Produsele neconforme nu au performanțele de stingere necesare. De asemenea, ele pot fi nefuncționale şi reprezintă un pericol real deoarece sunt ineficiente sau inutile în combaterea începuturilor de incendii.

 

       9. Lucrările de mentenanță ar trebui să fie executate doar pe produse conforme. Înaintea începerii lucrărilor de mentenanță, firmele prestatoare de servicii trebuie să se asigure că verifică/repară/reîncarcă un produs conform. Altminteri, ar trebui să le scoată din uz și să le înlocuiască.

 

       10. Câteodată lucrările de mentenanță sunt fictive. La fel că și piesele de schimb sau încărcăturile care ridică costul facturilor artificial.

 

       11. Printr-o bună informare beneficiarii știu ce fel de produse și servicii achiziționează. Ei au controlul documentelor dar și al recepției bunurilor.

 

       12. Beneficiarii trebuie să ia aceste minime măsuri de precauție în relația cu firmele producătoare și prestatoare de servicii în domeniul PSI. De asemenea ei trebuie să respecte saricnile lor (dacă există) așa cum sunt definite în legislație.

 

       13. Un beneficiar astfel acoperit va primi despăgubiri din partea firmei de asigurare în situația în care totuși dezastrul nu poate fi evitat. În caz contrar, va suportă în întregime toată pagubă deoarece litigiile de acest gen sunt foarte greu de soluționat.

 

7.2 - TRADUCEREA TRIVIALĂ A CONCLUZIILOR

 

       1. Cu cât e mai bună prvenirea, cu atât riscul de a se ajunge la stingere este mai mic.

 

       2. Oamenii destepți si informați platesc intotdeauna cel mai mic (bun) preț;

 

       3. Oamenii ignoranți și neinformați adună cenușa din urma incendiului;

 

       4. Exsită reguli și legi care trebuiesc respectate în PSI la fel ca în orice alt domeniu;

 

       5. Dacă vrei să produci și să comercializezi, trebuie să le urmezi și să ai capacitațile tehnice, intelectuale și financiare necesare.

 

       6. Nu oricine poate să fabrice produse PSI. Pentru ca acestea nu pot fi oricum.

 

       7. "Băieților destepți" nu le pasă de legi și regulamente. Ei au invățat să lipească eticheta inscripționată "cal" pe măgar și să facă profit din neștiința beneficiarilor.

 

       8. Măgarul în mod evident nu are performanțele unui cal. Tot ce vând "baieții destepti" = falsuri = rebuturi.

 

       9. Prestatorii de servicii de verificat și reparat au un rol foarte important în curațarea pieței în situația în care sunt cu adevarat profesioniști. Dar daca și ei actionează "dupa ureche" și profit, verifică și repară orice și nimic în același timp, prelungind garanția rebuturilor și lasandu-le în dotarea beneficiarilor.

 

       10. Unii din prestatorii de servicii sunt de neîntrecut în condei și imaginație: lucrări scriptice, costuri fanteziste.

 

       11. Situația nu merge decât atâta timp cât beneficiarii pot fi inșelați.

 

       12. Cu cât beneficiarii au acces la mai multă informație, cu atât mai greu pot fi înșelați.

 

       13. Beneficiarii informați și educați (ca de altfel  toți oamenii) duc la eradicarea "băieților destepți", a rebuturilor din piață și a costurilor inutile pentru lucrări și componente fictive.

 

            APSIA SPRIJINĂ BENEFICIARII EDUCAȚI!